vineri, 26 iunie 2020

e un om ca oricare altul


poate că în ochii lui încape
o felie mai albastră de cer
iar sub fruntea lui îşi fac cuib
tot felul de păsări
dar mâinile lui sau mersul
sunt ca ale tuturor oamenilor
numai felul în care vorbeşte uneori
potrivind cuvintele cu o măiestrie rară
de parcă împleteşte din ele aripi
pentru o nemaivăzută pasăre
pe care tot el o tânjeşte
cu neostoită sete
felul ăsta al lui
te îndeamnă să visezi
şi aproape să crezi
că într-o bună zi ai putea fi
acea pasăre






sâmbătă, 29 februarie 2020

lunchtime


what can I do for you?
m-a întrebat chelnerul zâmbind
din buricele ochilor migdalați -
make me wanna dance
i-am răspuns fără să gândesc
tânjind surpriza întâmplării
dintr-o dată degetele au început să-i freamăte
şi muşchii brațelor să cânte
pe sub tricoul branduit
mi-a făcut semn să aştept un pic
părea că se cațără pe ziduri
să mute soarele pe boltă
pentru o lumină favorabilă - râdea
peste umărul ca un munte
a tras iarba mai aproape
şi cu un fluierat scurt
a chemat câteva păsări
ciripinde
ca să vrei să dansezi
tot împrejurul trebuie să fie real
râdea din nou peste umărul
ca un val
mi-a aşternut la picioare
şi iarbă şi mare
şi nisipuri arzânde
şi câteva scoici culese cu mâna
pe maluri de seri taciturne
din priviri aşternea
clipind neastâmpăr
iar sub tricou inima bătea
ritmuri de samba
s-a aşezat împăcat pe scaunul din față
şi plin de speranță m-a întrebat -
dansezi?

când am deschis ochii
în fața mea zâmbind
din aripi
îngerul aplauda





miercuri, 5 iunie 2019

alb sau roșu



care fir, îngere, spune-mi -
dar îngerul părea ocupat
să-și pieptene aripile...
o fi ăla alb sau ăla roșu
stătea în cumpănă încordată prințesa
și întreg iatacul, cu tot învelișul de piatră
apăsa pe umerii ei
adâncă povară

apoi brusc
fără să vrea să mai dea socoteală
strivi teama între pleoape
si într-un spasm de voință
tăie firul fără tăgadă
izbăvind încordarea

dezlipi genele delicat și treptat
așa cum zorile crapă începutul de zi
și privi uimită cum clopotul de sticlă
se rotunjește ca un balon uriaș
umflat cu nesaț până hăt departe
dincolo de marginile vederii

îngerul zâmbea
rezemat de o stea
și bătea din aripi
ca din palme






sâmbătă, 23 martie 2019

în ochii tăi


privirea-mi lunecă-n spirale
de nevăzut
ca într-un melc
ce coarnele-i ating
propria visare
și inima tresare
adânc
în cochilia trupului chircit
de căutare





sâmbătă, 12 ianuarie 2019

păsări de noapte


a nu te gândi înseamnă să nu-ți pese. ceea ce nu e neapărat rău, da nici neapărat bine.
e mai degrabă un fel de alunecare din rama gândului. un fel de diminuare a ta, înlăuntrul clipei acelui gând. nu știu dacă numărul clipelor înlăuntrul nostru e mereu același, dar cu siguranță suntem mereu suma clipelor dinlăuntrul nostru. iar nepăsările trebuie că se adună undeva, dar nu ca nisipul pe fundul apelor line, ci mai degrabă ca bulele de aer în forma de goluri, ieșind la suprafață. ca și cum nepăsările ar fi zboruri fără aripi...
poate nu întâmplătoare e asemănarea dintre păsare și pasăre. căci nu există păsări nepăsătoare,
ci mai degrabă nepăsări apăsătoare...





duminică, 28 octombrie 2018

sâmbure de ou



închide ochii -
mi-a șoptit nisipul
luând forma trupului
mângâiat de soare
l-am ascultat
așa cum asculți marea
ca pe o iertare
și m-am trezit
înăuntrul cuibului în care
urma să mă nasc





marți, 25 septembrie 2018

sărbătoare


păsările aniversează cuiburi
nu zboruri
florile fluturi
iar melcii măsoară lumea în atingeri
numai noi
femeile îndrăgostite
strângem la piept
coliere de clipe
și avem suflete în formă de torturi
aniversare